Scrisoare Liviu Rebreanu 5 noiembrie 1928
de Liviu Rebreanu
Bucuresti, luni 5 noiemvre 1928
Dragile mele Fanisor si Puisor,
Am ajuns cu povestea noutatilor mele pana dupa banchetl deputatului engle. Casa ispravesc scrisoarea am stat pana pe la 8, iar atunci am plecat cu masina la Benvenisti. Au fost numai ei, familia, fara Neumani si lati jidani. De altfel d-na Neuman se afla si ea la Paris, la fiica sa. Eu dadusem adresa voastra lui Benvenisti, dar el a uitat-o in buzunar si de-abia aseara, cand le-am spus ca nu v-a cercetat inca Fanuta lor, si-a adus aminte si a scos-o la iveala. Masa a fost buna, bogata, cu mancari care sa-mi placa mie. Si poveste multa, fireste cu ulta politica, cum se face acum indeobste pe-aici, data find criza de guvern. Si tot atat de multa poveste despre voi, pe care familia Benvenisti va iubeste si va stimeaza mai mult poate decat oricare altii dintre prieteni. Imi spunea insa ca n-a primit nimica de la voi, iar eu am mintit (mi se pare ca v-am mai scris despre asta si dupa invitatia prin telefon) ca i-ati trimis trei ilustrate; scuza au gasit-o ei: desigur ca concierge-ul n-a dat scrisorile ca sa pastreze banii pe marci.
Pe la 11 am plecat de la ei, cu alta invitatie la masa la ei, cand voi vrea eu (ceea ce insa nu va mai fi pana nu vine Fanisor) si am debarcat, cum promisesem, la familia Grigoriu. Acolo era mai multa lume diversa, tot de-ai lor. Dans cu gramofon etc. Petrecere burgheza, cum o stiti. Eu am luat un pahar de sampanie si o cafea. Era de altfel aniversarea a 18 ani de casatorie a Grigoriilor. Cu acest prilej ea a primit un inel cu un briliant mare, foarte frumos. La ora 12 am sters-o, iarasi cu o invitatie in buzunar, pentru o zi fixata de mine, care fireste nu va fi mai curand de sfarsitul lunii.
Si asa s-a sfarsit ziua de ieri, iar cea de azi n-a avut nimic, afara de o mica scrisoare de la voi, care de altfel nici ea nu-mi aduce noutati decat intrebari despre Craisorul, la care insa, neintrebat, a raspuns cat s-a putut in scrisoarea de ieri.
Azi probabil ca Puisor a inceput scoala - sa fie cu noroc si sa se ispraveasca cat mai grabnic! ... A, totusi am avut si azi o noutate: adineaori, cand sosii acasa, ma cheama la telefon d-na Cosoiu, care voia sa-ti zica o salutare. A venit aci la nunta sora-sii, Zoe, maritata joia trecuta cu fiul lui Davila, cel care a fost ofiter. Vedeti ce noutate colosala!
Dar cu asta si sfarsesc, ca e tarziu si trebuie sa ma apuc de meserie ca altfel nu mai ispravesc pana-n lume cu Craisorul.
Va imbratisez cu multa dragoste.
Liviu
Scrisoare Liviu Rebreanu 5 noiembrie 1928
Aceasta pagina a fost accesata de 1336 ori.
