Scrisoare Liviu Rebreanu 30 iunie 1929
de Liviu Rebreanu
Dumineca, 30 iunie 1929, Orlat
Mult iubitele mele,
Mi-e dor de voi, tare dor, si de aceea nu ma pot opri a va scrie, desi nu ati plecat inca din Bucuresti si cu toate ca scrisoarea veti primi-o tocmai la Lido. Scriindu-va am baremi impresia ca stau de vorba cu voi si asa imi trece aleanul. Fireste speram sa primesc si eu de la voi cateva randuri, inainte de a pleca, dar voi nu santeti atat de grabite la scris si poate nici atat de sentimentale, ceea ce e mult mai bine pentru voi.
V-am telegrafiat alaltaieri, indata ce am sosit. Am venit bine, afara de o pana de radiator care m-a tinut intr-un sat, intre Pitesti si Ramnic, vreo trei ore. Dar n-a fost nimic grav, o simpla neglijenta a lui Vasile, pe urma careia s-a pierdut multa apa din radiator si s-au deranjat fisele instalatiei electrice. Le-am putut face si mi-am cntinuat calea. Deita a fost foarte cuinte. Aici am gasit bine. Tita m-a primit indata cu vestea ca a gasit un foarte bun pretendent pentru Puica, un docent de la Facultatea de Medicina din Cluj. Zice ca v-a scris si voua...
Astea sant toate noutatile si ca azi-noapte am inceput cu bine munca. E insa racoare de-a binelea pe-aici. Si iata cum m-am mai racorit si la inia trimitandu-va toate imbratisarile mele cu drag.
Liviu
Scrisoare Liviu Rebreanu 30 iunie 1929
Aceasta pagina a fost accesata de 1388 ori.
