Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (07)

de Liviu Rebreanu

7.

A doua zi, duminica, pe cand iesea lumea de la biserica, se raspandi vestea ca adineaori ar fi trecut prin sat doi calareti pe cai albi cu porunci de la voda. in fata carciumii pe batatura unde se tinea hora, palcuri de oameni se oprira sa afle noutati. Multi nascoceau amanunte alandala. Ignat Cercel, ca un caine de pripas, trecea de la un grup la altul, cu aceeasi intrebare:

- Oare n-o fi poruncit despre pamanturi, mai oameni? Primarul Ion Pravila, dupa ce asculta in dreapta si-n stanga, striga in batjocura:

- Mai, nu cumva or fi cai verzi pe pereti calaretii vostri? Nu rase nimeni. Un batran il probozi:

- Degeaba batjocoresti, don’ primar, ca astea nu-s de batjocorit!

Ca nici strambatatea nu poate stapani mereu si trebuie sa vie vremea dreptatii!

- Apoi dreptatea nu vine calare, mosule! facu Pravila cu alt glas.

- Vine cum poate si bine ca soseste! baigui batranul.

Leonte Orbisor povestea ca Anghelina lui Nistor Mucenicu s-ar fi intalnit cu calaretii. Asa i-a spus lui cineva, nu stie cine. Lupu Chiritoiu socotea ca trebuie sa fie ceva adevarat, fiindca si el a auzit multe la Pitesti ieri, cand l-a dus pe don’ Nica.

Peste un rastimp, Vasile Zidaru aduse pe Anghelina sa marturiseasca dansa ce-a fost si cum. Femeia se codea si se rusina sa vorbeasca in fata atator oameni care o incurajau cu ochii lacomi:

- Aoleu, pacatele mele, mi-am lasat copiii singuri si...

Primarul vru sa o ia la instructie. Anghelina se sperie si se apara ca trebuie sa-i mai fi vazut si alti oameni, ca doar calaretii nu se fereau si nici n-aveau de ce:

- Spune, muiere, din fir in par, ca nu te mananca nimeni! o indemna Ignat cu blandete. Vrem sa stim si noi poruncile si sa nu gresim!

in sfarsit Anghelina isi lua inima-n dinti:

- Plecasem cu baietelul de mana pana la soacra-mea, sa-mi mai imprumute nitel porumb... cand treceam pe la biserica tocmai trageau clopotele de sfanta evanghelie si ma inchinam, si-mi era rusine, ca de atatea griji si necazuri nici la sfanta slujba nu mai pot razbi. N-apucai bine sa ma inchin, ca si vazui venind pe ulita doi calareti pe cai albi, de m-am mirat. Veneau din sus, dinspre Lespezi. Ma dadui la marginea ulitei, dar numai ce ma pomenii ca unul ma striga si zice: "Unde te duci, muiere?" Zic: "Numai colea, la soacra-mea..." si cellalt zice: "Vad ca esti necajita rau, dar n-ai grija, ca noi aducem veste mare, ca pe noi ne-a trimis voda sa dam de stire oamenilor ca toate mosiile sunt ale lor de-aci inainte, si sa se apuce de indata sa le imparta dupa dreptate, iar pe boieri si pe arendasi sa-i alunge si sa le arda conacele, si curtile, si toate acareturile, ca nu cumva sa se mai intoarca inapoi! Ai inteles, femeie? ...si sa nu intarzie deloc oamenii, ca asa e porunca lui voda si cine nu asculta porunca, amarnic are sa ispaseasca!" Uite asa mi-a spus calaretul si eu zic: "Am inteles, dar..." "Apoi atunci bine! Ramai sanatoasa!" "Dumnezeu sa v-ajute si dumneavoastra!" Dansii au pornit devale si eu m-am intors si m-am uitat dupa ei o bucata de timp, s-apoi mi-am vazut de drum si i-am spus socrului ce mi-au spus calaretii, si s-a mirat si dumnealui...

Oamenii tacura, pana ce Ignat Cercel zise, clatinand din cap:

- Mare minune si asta!

Mai aflara de la Anghelina ca cei doi calareti erau imbracati in alb si ca au trecut ori spre Ruginoasa, ori spre Vaideei. Pe urma, primarul o trimise acasa sa-si vaza de copii.

intr-un tarziu, veni si Anton Nacu, care avusese niste treburi la Ruginoasa, si povesti ca si el s-a intalnit pe drum cu calaretii albi si i-au spus tot asa, ca oamenii sa-si imparta fara zabava pamanturile boierilor si cine se impotriveste sa nu fie crutat, cum n-au fost nici oamenii crutati de dansii.

Cu toate ca se desprimavarase, era vreme mohorata, cu cerul de plumb. Oamenii se zgribuleau, dar nu se risipeau. Pe la amiazi, Matei Dulmanu sosi cu alti cativa din Lespezi, aducand stirea ca si pe la ei au trecut calaretii. Irimie Popa, pandarul arendasului Cosma, se intorcea din Vaideei si spunea ca si acolo se minuneaza lumea ce sa fie cu calaretii care au poruncit ca oamenii sa bage plugurile indata in mosia boierului...

- Ce sa fie, mai Irimie? il deslusi Leonte Orbisor. Ne-a mai venit si noua randul!

- Nu v-aduceti aminte de cand va spun mereu ca voda vrea sa imparta oamenilor pamanturile? facu Ignat Cercel cu mandrie.

N-ati vrut sa ma credeti. Acu se adevereste de-a binelea!

Primarul amutise; trecu la carciuma sa se incalzeasca cu un paharel, iar peste cateva minute o sterse acasa, nevrand sa fie de fata cand oamenii vorbesc prea multe prostii. Petre Petre, inflacarat, amintea lui Luca Talaba cat au alergat prin Bucuresti pentru mosia cucoanei, si incheie:

- Bine ca nu ne-am incurcat!

- Ei, stai, baiete, ca nu s-a ispravit! Daca s-ar imparti mosiile cum merge gura oamenilor, ehei, bine ar fi!

Atunci glasul lui Trifon Guju, zgrunturos si ursuz, se inalta peste sovairile taranilor:

- Da noi ce facem, mai crestini? sezatoare ori?...

- Asa-i, asa-i, ce facem? raspunsera alte glasuri destelenite. Ca de vorbe si de sfaturi ne-am saturat!

-Apoi da! facu Melinte Heruvimu taios ca o limba de cutit. Sa se mai hraneasca si boierii cu vorbe goale ca noi ne-am saturat ...


(Sfarsitul volumului intai)




Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (01)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (02)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (03)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (04)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (05)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (06)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (07)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (01)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (02)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (03)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (04)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (05)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (06)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (07)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (01)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (02)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (03)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (04)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (05)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (06)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (07)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (08)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (01)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (02)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (03)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (04)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (05)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (06)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (01)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (02)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (03)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (04)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (05)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (01)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (02)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (03)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (04)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (05)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (06)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (07)


Aceasta pagina a fost accesata de 1930 ori.