Rascoala - Se misca tara - Luminile (02)
de Liviu Rebreanu
2.
Sezonul se anunta mai bogat si mai vesel ca totdeauna. Nadina era in friguri. Avea, numai pentru noiembrie, deschiderea Parlamentului, reprezentatiile Eleonora Duse si Féraudy, in afara de concertul Paderewski. isi adusese de la Paris cate ceva, cand s-a intors in tara, dar observa cu groaza ca, fata cu multitudinea evenimentelor care-i reclamau imperios prezenta, ea se afla de fapt dezbracata.
Grigore sosi de la tara cu intarziere de cateva zile. N-a putut scapa de tatal sau pana ce n-au incheiat toate socotelile, sa fie linistiti pana in februarie. I-a convenit si lui, mai ales ca era hotarat sa ramaie toata iarna in capitala, langa Nadina.
- in sfarsit! zise ea cand ii auzi hotararea.
Imediat il puse in miscare sa opreasca loja cea mai buna pentru spectacolele fixate, specificand ca s-ar considera dezonorata pe vecie daca s-ar intampla sa lipseasca de la vreunul. Barbatul alerga, se osteni. Nadina vru sa-l mai crute:
- Daca te plictisesc cursele, sa-l trimitem pe Raul. El e foarte abil in lucruri d-astea.
Grigore protesta ca nu-l plictisesc deloc, desi il plictiseau. tinea sa indeparteze din preajma ei pe Raul, fara sa se bage de seama.
Nu din gelozie, isi zicea el, ci pentru ca e prea imbecil. Noua lui iubire dispretuia gelozia. Trebuie insa sa fie sot si amant, cum e si ea, ca s-o pastreze.
Nadina era prea prinsa in vartejul preocuparilor moderne si nu observa straduintele lui Grigore. De altfel, nici in alte imprejura ri n-ar fi observat. I se parea natural si obligatoriu sa fie iubita.
Asa a fost obisnuita de totdeauna, incepand cu tatal ei, care a idolatrizat-o si chiar azi se invioreaza cand o vede. in fond, nu avea sentimente de dragoste decat pentru sine insasi. Nu-si refuza nimic, socotind ca i se datoreaza tot. Nici macar placerile nu le putea gusta in bucuria inimii sau spre a-si satisface o tentatie, ci numai pentru ca ii apareau ca atributele firesti ale frumusetii ei.
Niciodata n-a inselat pe Grigore dintr-o pornire de pasiune, intocmai precum nu fuma de dragul betiei tutunului. Se credea obligata sa faca tot ce e susceptibil sa o ridice deasupra altor femei ca o statuie divina. Se contempla in oglinda indelung, goala din cap pana-n picioare, si se minuna cum s-au putut imbina atatea forme si linii superbe intr-un singur corp. Umbla goala in apartamentul ei toata dimineata ca sa se poata admira in voie.
Raul Brumaru era ca un capriciu si o codita, necesar unei femei elegante ca un catel sau un talisman. El ofta de mult, ca si altii.
in cele din urma l-a acceptat, nu din iubire, ci din indiferenta.
Conta in lume ca un baiat spiritual si facea figura onorabila in suita ei. Se jena mai putin de el decat de Grigore. Pentru sotul ei pastrase orisicum un respect cel putin teoretic. Fata de Raul nu simtea nevoie de nici un fel de menajament sufletesc. Nici el nu pretindea asa ceva si se multumea cu firimiturile ospatului. Era mai ales dansatorul ei si, in calitatea aceasta, util.
Grigore avea o repulsie instinctiva de barbatii in genul lui Brumaru. ii dispretuia. Socotea sincer ca Nadina se compromite tolerand pe langa ea asemenea cavaleri. Se invinovatea pe sine ca n-a stiut sa impiedice alunecarea aceasta, nu prin scene care sa o fi inversunat in perseverare, ci printr-o iubire mai comprehensiva.
Daca el ar fi stiut s-o inteleaga dintru inceput, nu ar fi pierdut patru ani de fericire si n-ar fi ingaduit sa se creeze intre ei un gol peste care acuma trebuie sa cladeasca punti noi de comunicatie.
in clipa cand si-a recunoscut greseala, in mod firesc, si-a luat hotararea de a repara generos tot trecutul. Nadina sa fie ferita de orice tentatii, nu prin abaterea lor, ci prin prezenta lui gata de a le satisface. intelegand acuma framantarile ei materiale, se oferi spontan sa le implineasca, gasind o explicatie magulitoare:
- Nevasta mea vreau sa fie cea mai stralucitoare!
Nadina nu-si credea urechilor. Era obisnuita ca el, sub forme delicate, cu motive plauzibile, sa se dezintereseze de mondenismul ei prea costisitor. Totusi raspunse cu indiferenta:
- Esti dragut, si-ti multumesc, dar mi-e sa nu te sperie cifrele.
- Pentru tine nici o cifra nu ma poate speria! replica Grigore cu o privire in care ardea focul unei iubiri supuse.
Ce nu facusera in cursul casniciei lor pana azi, facura acuma: se consultara foarte grav despre toaletele Nadinei. Ea ii etala cele mai noi numere din revistele de moda, ii explica detalii de croiala, de stofe si de garnituri, iar el se interesa de aproape si cu toata seriozitatea, parca ar fi fost vorba de probleme vitale. Consfatuirile continuara zile de-a randul si Nadina descoperi cu uimire ca Grig are si in materie de imbracaminte feminina un gust delicat si idei originale. ii si zise odata:
- Credeam ca numai agricultura te pasioneaza. Vad ca m-am inselat.
Grigore surase:
- Tu ai fost adevarata mea pasiune, de cand te-am intalnit.
Trebuie sa ma fi inselat si eu cand am putut crede altfel.
in zilele acestea, vreo doua saptamani dupa stabilirea lor in Bucuresti, se anunta iar Platamonu. Nadina ezita sa-l primeasca.
Din moment ce Grigore s-a oferit s-o ajute, nu mai avea nevoie imediata de serviciile arendasului, fiindca Gogu o va mai pasui pentru plata datoriei ce-a facut-o la el in strainatate.
Platamonu isi motiva mai intai venirea in capitala: a profitat ca fiul sau trebuie sa se prezinte sa-si faca inscriptiile la universitate si l-a insotit cu gandul sa imprastie nourii neintelegerilor regretabile dintre dansul si Nadina. Cu baiatul a ispravit repede, fiindca se intoarce acasa unde poate mai bine sa citeasca pentru examenele ce vrea sa le dea negresit dupa Craciun. Astfel i-a ramas timp de alergatura, s-a straduit si a incherbalit jumatate din castiul de primavara si l-a adus ca sa-i dovedeasca stapanei ca e in stare sa faca si imposibilul spre a fi pe placul ei. Nu cere decat o mica favoare si e sigur ca, vazand ea credinta lui, nu i-o va refuza.
Fireste, e vorba tot despre Babaroaga. El a auzit deunazi din gura ei ca deocamdata nu intentioneaza sa vanda. Totusi, pentru ca zvonurile staruie (de la tarani a aflat ca si boierul Miron ar umbla sa cumpere), indrazneste si dansul sa se declare amator. O roaga deci ca, primind avansul pe arenda anului viitor, sa mentioneze ca in cazul instrainarii mosiei si in cazul cand, eventual, oferta lui ar fi mai avantajoasa si acceptata, suma aceasta sa fie socotita in arvuna pretului de cumparare. Pentru ea e o simpla forma, pentru el o vaga asigurare, pretioasa mai mult ca o indicatie de incredere si recunoastere a vechilor lui servicii leale.
Nadina l-a lasat sa vorbeasca in voie. Important i se parea numai ca Platamonu a adus bani. De la tatal ei stia ca banii nu se refuza niciodata. Favoarea ce i-o reclama era fara obiect, de vreme ce ea nici nu se gandea sa vanda Babaroaga. Vanzarea ar fi si mai plictisitoare ca arendarea. Plictiselile au inceput chiar numai la zvonul ca ar avea de gand sa vanda.
- De unde veniti toti sa-mi scoateti in vanzare mosia? zise Nadina. Toata lumea stie ca vand si-mi face propuneri, numai eu nu stiu nimic. si poate s-ar cuveni sa stiu si eu ceva... Ei bine, domnule, iti spun dumitale, care esti mai de inteles: nu vand, categoric nu, si nici nu intentionez! E clar, precis si definitiv?
- Cu atat mai putin va poate deranja mica mea rugaminte!
insista Platamonu onctuos, adaugand in sine ca la cucoane nimic nu e definitiv si clar, si cum a vrut ieri si nu vrea azi, poate sa vrea iarasi maine.
- Atunci... facu ea nepasatoare. Bine. Cum vrei. Am tinut sa te previn, sa nu zici mai tarziu ca...
ii povesti si lui Grigore pe urma aranjamentul cu arendasul.
Nu voia sa-i ascunda asemenea lucruri si indeosebi ca a primit o suma importanta si deci cheltuiala lui cu ea va fi mai mica. Grigore ii repeta, ca totdeauna, ca ea e stapana deplina pe veniturile ei si el nu doreste sa se amestece in gospodaria ei. Parerea lui insa ar fi ca nu trebuia sa-i dea lui Platamonu nici macar asigurarea platonica. De ce sa-si lege ea mainile pentru viitor? Nadinei ii paru rau ca i-a spus. "Degeaba, Grig e tipicar si agasant." El observa neplacerea ei si se grabi sa adauge:
- Poate ca eu exagerez... Nu te supara, Nadina, te rog!... Fii vesela! Surasul tau e viata mea!
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (01)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (02)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (03)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (04)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (05)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (06)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (07)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (01)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (02)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (03)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (04)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (05)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (06)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (07)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (01)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (02)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (03)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (04)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (05)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (06)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (07)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (08)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (01)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (02)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (03)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (04)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (05)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (06)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (01)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (02)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (03)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (04)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (05)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (01)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (02)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (03)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (04)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (05)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (06)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (07)
Aceasta pagina a fost accesata de 2129 ori.
