Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (07)
de Liviu Rebreanu
7.
In aceeasi zi, Grigore Iuga luase pe Titu Herdelea mai de dimineata sa-i arate mai de aproape mosia si mai cu seama instalatiile gospodaresti ce le aveau concentrate la Ruginoasa, sat nou, numai de vreo treizeci de case, facute toate de batranul Miron si daruite oamenilor ca sa-i aiba acolo, la indemana.
Mersera, fireste, pe jos. De la Amara la Ruginoasa e o plimbare de jumatate de ceas. Titu admira multimea de vite, de cai, de pasari, de servitori, de hambare imense pe picioare inalte, apoi claile uriase de paie si de fan, stogurile de coceni, dar fara entuziasm deosebit, ci numai ca sa faca placere lui Grigore, care intr-adevar se bucura.
De la Ruginoasa coborara apoi pana aproape de Izvoru, pe un drum de care, avand in stanga mosia Amara si in dreapta mosia Ruginoasa, aceeasi campie dreapta, pustie, monotona, neagra sub cerul cenusiu de toamna. Numai la orizont se vedea peticul aramiu al padurii Amara si, mai la dreapta, coperisul rosu al castelului Ghica din Izvoru.
Se intoarsera in Ruginoasa, unde Grigore mai avea putin de lucru. Pe urma o luara pe alt drum, spre Barlogu, iar de acolo, peste camp, pe o poteca dreapta, inapoi la Amara.
Mai mult decat locurile si gospodaria, pe tanarul Herdelea il interesa ca in sfarsit avea prilejul sa vorbeasca in tihna cu Grigore Iuga. Nu indraznise si n-avusese ocazia sa-l intrebe macar ce-a facut la Baloleanu in chestia cu Universul. Acum Grigore ii spuse de la sine, printre altele, ca Baloleanu a aruncat o vorba si a primit o asigurare ca va fi satisfacut, dar el, Grigore, nu s-a multumit cu atata, ci i-a luat cuvantul de onoare ca pana se inapoiaza Titu de la tara va fi aranjat tot. Deocamdata sa nu se gandeasca totusi la capitala si la jurnale, ci sa se simta bine aici.
Titu ii multumi cu efuziune si-i povesti apoi cum a fost ieri prin sat, la Dragos si la popa Nicodim. Grigore lauda pe invatator ca e harnic si inimos, adaugand ca si batranul il pretuieste, desi il considera cam demagog, ceea ce chiar este intr-un fel.
- Mie mi s-a parut foarte sincer, doar putin exaltat! zise Herdelea.
- Tocmai sinceritatea si exaltarea fac periculosi pe oamenii cu o cultura insuficienta! raspunse Iuga. De aceea si Dragos nu mai traieste in realitate si se crede tinta tuturor persecutiilor. Astfel de oameni starnesc, fara voia lor, multe nenorociri...
Sosira in Amara pe la amiazi. Cand sa intre la conac, intalnira tocmai pe invatatorul Dragos, palid si foarte emotionat, care venea spre ei. Saluta si vorbi cu glas inecat:
- Pornisem la domnul Miron, cu toate ca ma expuneam sa fiu izgonit, dar eram obligat sa incerc chiar imposibilul ca sa opresc ceea ce se... Fiindca am avut norocul sa va intalnesc pe dumneavoastra, coane Grigorita, va rog sa ma ascultati si sa....
ii spuse cum jandarmii schingiuiesc zeci de tarani, cum au venit femei si batrani la dansul si la preotul Nicodim, rugandu-i sa-i salveze, cum el, oricat ii sangera inima, nu s-a miscat, crezand ca plutonierul va osteni, dar se pare ca ancheta e de-abia la inceput si dupa-pranz urmeaza sa fie stalciti in batai alti nenorociti...
- Pentru cativa saci de porumb, coane Grigorita! sfarsi invatatorul tremurand. Oamenii s-au oferit sa puie mana de la mana si sa despagubeasca pe arendas. Voi da si eu, vom da cu totii, numai sa....
- Vrei sa mergem pana la primarie? intreba Grigore pe Titu.
Pornira. in fata primariei si in ograda stateau palcuri de barbati si mai ales femei.
Grigore fu intampinat in cancelarie de un "sarut mana" speriat al primarului, care se afla tocmai intr-o consfatuire cu plutonierul si secretarul in privinta programului anchetei pentru dupa-amiazi.
Socotind ca conasul Grigorita a venit sa inspecteze mersul cercetarilor din ordinul boierului Miron, primarul Pravila se tangui umilit ca de aseara se chinuieste, impreuna cu seful postului, dar in zadar, nimeni nu vrea sa marturiseasca. Plutonierul, incremenit in "drepti", declara ca el are sa-i dibuiasca totusi, numai ca-i mai trebuie timp, deoarece taranii sunt multi si dansul e singur cu instruirea lor.
Atunci Grigore ii sfatui sa suspende deocamdata interogatoriile, sa nu se faca zarva de prisos in sat, si sa porneasca pe alta pista cercetarile. Sa stabileasca intai precis cat s-a furat si mai ales cum, ca astfel sa poata deduce cam cine ar putea fi hotii. Primarul raporta ca el n-a gasit nici o urma de spargere si ca arendasul nu mai are pretentii.
- Daca nu sunt deloc urme, s-ar putea sa nu fi umblat hotii? intreba Grigore simplu.
- Apoi ca de n-ar spune domnul Cosma, eu nici n-as fi cunoscut c-au umblat! zise primarul cu o sinceritate care ii imbujora fata.
- Nici un hot nu marturiseste de bunavoie cand n-a fost prins asupra faptului, spuse Boiangiu darz.
Dupa plecarea lui Grigore, primarul mai ramase la sfat nitel cu Boiangiu. Pe Grigore il respectau, dar de Miron Iuga le era frica. Va fi deci cuminte sa mearga Pravila dupa-pranz sa raporteze batranului cum au lucrat si ce le-a poruncit conasul Grigorita, sa fie dansii la adapost de orice vina. Miron Iuga avu o tresarire cand auzi de interventia fiului sau. Aproba, insa, ce-a poruncit Grigore, observand doar ca asta nu inseamna incetarea cercetarilor si repetand ca hotii trebuiesc descoperiti...
Seara, dupa cina, batranul Iuga zise:
- As vrea sa-ti vorbesc ceva, Grigorita, intr-o chestie care...
Titu Herdelea, intelegand ca e de prisos, se scula imediat, murmura nd:
- Pe mine, va rog, sa ma scuzati... Sunt si prea ostenit de cat am umblat azi...
- Atunci noapte buna! facu Miron cu o umbra de recunostinta in glas.
Cum iesi Herdelea, Grigore incepu sa protesteze ca iar a jignit pe prietenul lui, fara sa tie seama ca... Cu un gest, batranul ii curma vorbele:
- Lasa asta, ca n-are nici o importanta!... Mai grav este ca tu incepi sa-mi sapi autoritatea in fata lumii si ca opresti pe oameni sa execute poruncile mele. Asta da, e foarte grav! si asta nu se poate, dragul meu!... Cat timp sunt inca in picioare, raman eu stapan aici, Grigorita! E dorinta mea, hotarat, stii bine... Cand voi disparea eu, vei face tu cum vei crede. Pana atunci insa te rog, puiule! Te rog!
Era atata fermitate in tonul lui, ca Grigore se simti intocmai ca odinioara cand, copil nepriceput, ii primea dojenile fara cracnire, si cu o supunere fricoasa. Raspunse ca si atunci:
- Da, tata.
De abia dupa o pauza indrazni sa adauge, tot ca un copil:
- Am crezut ca sunt in vederile dumitale cand am incercat sa impiedic asuprirea celor nevinovati.
- Nu! zise batranul scurt, parc-ar fi apasat un sigiliu pe un ordin irevocabil.
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (01)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (02)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (03)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (04)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (05)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (06)
Rascoala - Se misca tara - Rasaritul (07)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (01)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (02)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (03)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (04)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (05)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (06)
Rascoala - Se misca tara - Pamanturile (07)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (01)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (02)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (03)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (04)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (05)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (06)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (07)
Rascoala - Se misca tara - Flamanzii (08)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (01)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (02)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (03)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (04)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (05)
Rascoala - Se misca tara - Luminile (06)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (01)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (02)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (03)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (04)
Rascoala - Se misca tara - Friguri (05)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (01)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (02)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (03)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (04)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (05)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (06)
Rascoala - Se misca tara - Vestitorii (07)
Aceasta pagina a fost accesata de 2127 ori.
