Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 06

de Liviu Rebreanu

6.

ii clocotea inima si creierii il usturau. Statu un minut in picioare, cu ochii dupa Klapka, apoi se prabusi pe scaun, in fata hartii, agatandu-se de compas ca de o nadejde mantuitoare.

Dar nici degetele nu-l mai ascultara... in sufletul lui, ca si imprejurul lui, simtea o scarba chinuitoare, in care i se scufunda toata viata.

isi rezema capul pe palme, privind liniile, punctele, unghiurile insemnate pe harta. I se pareau niste semne cabalistice si se mira cum le-a putut intelege pana azi. si, in acelasi timp, ii incolti in minte o intrebare, ca un carlig: ce cauta el aici? Pe urma, imprejurul intrebarii se adunara raspunsuri, lamuriri, alte intrebari si alte raspunsuri, care insa, cu cat se inmulteau, cu atat il nemultumeau mai rau, fiindca toate impreuna nu-i deschideau nici o punte de mantuire.

"Ce ridicol am fost cu conceptia de viata - se gandi apoi deodata. Cum nu mi-am dat oare seama ca o formula neroada nu poate tine piept vietii niciodata?" Acum, uitandu-se in urma, i se paru ca toata viata i-a fost goala ca o punga de hartie model. ii era rusine de trecut si- si aminti cu o parere de rau dureroasa momentele cand viata a incercat sa-l atraga in mersul ei si s-a impotrivit prosteste, inabusindu-si cu indarjire avanturile. Chiar zvarcolirile lui de acuma, cu nazuintele disperate de a-si infrange pornirea inimii...

- Don' locotenent, am adus pranzul, zise ordonanta, care se oprise la spatele lui Bologa cu sufertasul.

Apostol, auzind vorba romaneasca, sari drept in picioare, ca si cand l-ar fi lovit cu un ciomag in moalele capului.

- Da... bine... bine, Petre, baigui buimacit, clatinanduse pe calcaie si apoi trantindu-se pe pat, ca sa nu-i observe soldatul tulburarea.

Ordonanta aseza masa, tragand cu coada ochiului spre Bologa. il vazu amarat si, crezand sa-l usureze, intreba supus:

- Ati primit vreo veste rea de acasa, don' locotenent?

- Ce veste, magarule? racni deodata Bologa, ridicanduse furios. Ce-ti pasa tie?... Numai acasa iti umbla gandurile, afurisitule, acasa!

Soldatul inlemni in pozitie, cu fata la locotenentul aprins de manie. Era om de peste treizeci de ani, inalt, spatos, cu mainile ca niste lopeti, cu obrajii ososi si cu ochii nespus de blanzi, in care palpaia evlavie si resemnare. Apostol il avea ordonanta de vreo sapte luni si Petre il slujea cu o credinta de caine, fericit ca l-a scos din foc. De altfel il recomandase, intr-o scrisoare, chiar doamna Bologa, caci era tot din Parva, cunostea pe "domnisorul" din leagan si lasase acasa cinci copii.

intalnind pe urma ochii ordonantei, furia locotenentului se topi intr-un val de rusine. isi dadu seama, indata, ca numai graiul romanesc l-a scos din tatani, fiindca a venit ca o mustrare peste gandurile lui ravasite de imputari. ii paru rau ca s-a infuriat si in parerea aceasta de rau simti multumire de sine si inaltare. Se scula, facu trei pasi spre intrarea adapostului, se intoarse inapoi si zise trist, sincer, parc-ar fi vorbit cu un prieten vechi:

- Sunt amarat, Petre, si nu stiu ce am... O, Doamne, razboiul!...

Se cutremura infricosat. Era intaia oara ca se plangea de razboi. Pana acuma chiar suferintele razboiului i se parusera firesti si socotise lasi pe cei ce murmurau impotriva lor...

Soldatul, linistit, cu o lucire sumbra de pocainta in ochi, raspunse grav:

- Pedeapsa lui Dumnezeu, don' locotenent, pentru pacatele oamenilor.

- Dar daca nu-s pedepsiti pacatosii, ci tocmai cei asupriti? intreba Bologa staruitor.

- Dumnezeu tine cumpana dreapta, zise Petre cu o credinta profunda. Moartea nu-i pedeapsa. Viata e pedeapsa.

Si numai chinurile trupului si suferintele indreapta pe om spre mantuirea sufletului...



Apostol se aseza sa manance. Credinta ordonantei o cunostea de mult, si aceleasi vorbe cucernice le auzise de zeci de ori. Petre, care si acasa fusese vestit de bisericos, in valtoarea razboiului s-a scufundat intr-un adevarat fatalism religios. De altfel, fiind singurul roman in regiment, era singurul cu care Bologa vorbea romaneste. Soldatul glasuia acuma despre suferinta si despre Dumnezeu, si Bologa, mancand, il asculta si se gandea ca niciodata nu l-a ascultat cu atata dragoste. il intrerupse si aduse vorba despre Parva, despre cei de-acasa... Petre ofta si umplu adapostul cu fel de fel de amintiri, care ii induiosau deopotriva. Apostol simtea din ce in ce cum ii creste inima, cum ii bate navalnic si cum bataile se incheaga intr-un cantec de biruinta. O dragoste mare ii infiora sufletul. Se uita la Petre miscat, avand impresia ca intr-insul s-a intruchipat toata Parva, toti cei ce vorbesc romaneste. ii venea sa-l imbratiseze si sa se arunce la picioarele lui, cerandu-i iertare. si in cele din urma, nemaiputandu- se stapani, murmura cu glas de fericire:

- Petre, Petre, fratele meu... nadejdea mea...

Soldatul tacu o clipa nedumerit. Apoi clatina din cap si zise domol, resemnat:

- Doamne-ajuta...





Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 08
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 09
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 10
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 11
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 08
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 09
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 10
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 11
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 08
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 09
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 10
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 11
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 08


Aceasta pagina a fost accesata de 2027 ori.