Ciuleandra - Capitolul 27
de Liviu Rebreanu
27.
- Andrei, inchide bine usa! sopti Puiu intrand in anticamera.
inchide, inchide, ca trebuie sa facem o incercare!
Gardianul incuie usa nedumerit, uitandu-se la boierul care continua foarte vesel si misterios:
- Doctorul mi-a dat o idee, Andrei! Fara sa vrea, fireste, ca altfel e mare pehlivan. A refuzat sa-mi fluiere Ciuleandra, s-a prefacut ca n-o stie... Tocmai el sa n-o stie!... Crede ca fara el n-am sa mi-o reamintesc! Zice: "Am sa ti-o procur eu", si e sigur ca m-a legat la ochi! Parca Ciuleandra ar fi un Charleston, pe note si-n saloane. Ei bine, vreau sa-i arat eu domnului ca pe mine nu ma poate purta de nas si chiar maine ii voi juca Ciuleandra, ca sa crape de necaz! Numai sa ma ajuti si tu. Andrei, auzi? Sa nu te prefaci si tu ca n-o stii, ca esti argesean, ce Dumnezeu, si argesenii se nasc cu Ciuleandra in sange!
Isi freca mainile, fericit, in vreme ce gardianul se tot ferea si balbaia impaciuitor:- Lasati, boierule, c-o nimerim noi, numai sa nu ne pripim.
- Bine zici, Andrei! aproba Puiu incantat. Sa nu ne pripim! S-o luam domol si cu plan! Numai oamenii cu plan reusesc in lume, ca si doctorul nostru!
Trecu in odaia lui sa se schimbe. imbracandu-se, fluiera si fredona neincetat numai arii de dans, cand mai lente, cand mai accelerate, iar printre ele se corecta nervos: "Nu-i asta, tinere!... Fals, fals, opreste!" Odata ii veni sa rada de incercarile lui si-si zise cu glas tare:
- Puiule, esti idiot!... Ce te-a apucat cu Ciuleandra?...
Prostie! Prostie!... Astampara-te! Numai Ciuleandra iti lipseste acuma? Alaturi gardianul se asezase domol pe pat si asculta fra- mantarile boierului si-i era mila de el. De cum a iesit de la doctor, a vazut ca nu e bine ce e cu dansul. ii parea rau ca intr-adevar nu stia cantecul Ciulendrei, altfel i l-ar fi suierat si poate s-ar fi multumit.
- Ia mai da-o dracului de Ciuleandra! zise Puiu aparand in pervazul usii intr-un halat cafeniu cu sireturi; fata ii era obosita, blanda si surazatoare.
Leahu se scula indata bucuros:
- Prea bine ziceti, boierule. Atunci eu m-as duce sa vedem de masa pana una-alta?!
- Du-te, du-te, Andrei! vorbi Puiu lingusitor. M-a cuprins o foame de-mi vine sa te mananc si pe tine!
Gardianul rase voios si pleca blagoslovindu-l.
- Asa! Scapai si de tine! murmura Puiu, respirand usurat.
De ce m-as fi dat in spectacol inaintea unui om simplu care ar putea crede ca nu sunt zdravan la cap? Dar nici doctorului nu-i pot tolera sa-si bata joc de mine ca nu sunt in stare sa-mi reamintesc Ciuleandra... Nu, asta niciodata! inca nu m-am cretinizat de tot!
Se retrase in camera lui si, fluierand o melodie aproximativa, incepu sa faca pasi de hora, corect, masurat, mladiindu-se usor din sale, cu bratele intinse parc-ar fi tinut de mijloc o jucatoare inchipuita. Dupa un rastimp se dojeni blajin:
- Nu-i asa, domnule!
incerca alta arie, cu alt ritm, cu alti pasi. Iar fu nemultumit si iar schimba. Apoi deodata, ca si cand ar fi avut o revelatie, isi zise:
- Procedeul e gresit din temelie! Nu melodia importa, ci pasii, adica jocul in sine! intai a fost miscarea, deci dansul, si abia mai tarziu a venit cantecul ca un sprijinitor al ritmului! Prin urmare, melodia trebuie sa se adapteze miscarii, nu invers! Iata de ce nu reuseam si nici nu puteam ajunge vreodata la un rezultat satisfacator!
Porni numaidecat. Misca picioarele si bratele, isi rasucea corpul si fredona cate-o frantura de arie intamplatoare. Continuand mereu, isi zicea ca o incurajare:
- Iac-asa!... Ei vezi?... Melodia infama, jocul bun!
Ritmul deveni tot mai viu. Se pleca inainte, se indoia inapoi, picioarele ii sfaraiau, parc-ar fi avut jar subt talpi.
Sudori fierbinti ii imbrobonau fruntea, i se scurgeau pe tample si, prin sprancene, pe obraji. Din cand in cand, cate-un chiot chinuit ii tasnea din baierele plamanilor si fata i se aprindea de o bucurie imensa.
Asa tinu vreun sfert de ceas pana ce, zdrobit de osteneala, se pravali pe pat si ramase nemiscat acolo, cu ochii inchisi, respirand greu, avand insa pe fata aceeasi incantare si in inima un simtamant de triumf incat buzele-i uscate bolboroseau:
- in sfarsit, i-am gasit mestesugul!
Cand pe urma sosi gardianul cu masa, Puiu, mai odihnit, dar fara sa se clinteasca de pe pat, il intampina cu o mandrie ragusita:
- Andrei, s-a facut!
- Ce s-a facut, boierule? intreba Leahu.
- Ciuleandra, baiete! explica Puiu. Am prins-o! Strasnic!
Ehe, credeati voi ca n-am s-o prind si iaca! Am sa ti-o arat, dar nu acuma, alta data...
ii era foame. inghiti repede cateva bucaturi si apoi se culca si numaidecat adormi si nici nu se mai trezi pana tarziu dupa-amiazi, cand veni batranul Faranga, care se bucura ca-l gaseste in pat, odihnindu-se. Nu-l lasa sa se scoale.
- Stai culcat, Puiule, si aduna puteri! De altfel nici n-am sa zabovesc mult. Am trecut doar sa te anunt ca am reusit definitiv: Parchetul a admis sa treci, pentru observatie, la sanatoriul Crucea Alba al profesorului Dordea, stii, cel care mi-a vorbit despre tine si despre doctorul Ursu. Aprobarea s-a si facut pentru ziua de treisprezece martie, adica raspoimaine ca sa avem timp sa pregatim toate cum trebuie!
Puiu se cutremura si murmura pierdut deodata:
- Treisprezece... iar treisprezece...
Faranga se enerva:
- Mais tu es maniaque, mon enfant!... O tii lant cu superstitiile, bune pentru doici si babe bolnavicioase.
- Tata, je te prie, je te prie beaucoup - zise Puiu cu glas plangator - nu vreau sa ma mut la treisprezece! Mai bine nu ma mut deloc!Ca sa nu-l contrazica, batranul reveni indata impaciuitor:
- Bine, atunci sa te mutam la paisprezece, fiindca tii numaidecat! De vreme ce aprobarea este pentru treisprezece, n-are nici o importanta daca mutarea va mai intarzia o zi!
Puiu insa clatina din cap, trist:
- Ba are, tata, mare importanta, caci la treisprezece se implineste exact o luna de la inmormantarea Madeleinei...
- Ei si?! facu Faranga putin incurcat. Mais ce sont des enfantillages grotesques! Nu-ti inchipui ce rau imi pare ca team ascultat si n-am facut lucrul acesta mai demult, indata ce am observat ca doctorul de aici e inabordabil! Azi poate s-ar fi terminat tot si ai fi inceput sa te refaci sufleteste!
- Refacere sufleteasca! zambi Puiu, mai abatut. Da...
refacere...
Spre seara se plimba indelung, ganditor, cand prin camera lui, cand prin anticamera si spuse deodata gardianului care-l privise tacut:
- Am chibzuit, Andrei, si am cumpanit bine, bine de tot: nu ma mai mut deloc de-aci!... Tata imi spuse ca raspoimaine, ca au si facut formele... Dar eu zic ca tot mai bine-i aici, ca m-am obisnuit acuma cu toate!
Leahu nu stia ce sa raspunda ca sa-i fie pe plac. Tacu.
- Tu ce crezi, Andrei? intreba Puiu dupa o pauza.
- Eu zic cum ziceti d-voastra - facu gardianul cu prudenta. D-voastra stiti mai bine, ca sunteti om invatat...
- Nu ma mut, Andrei! relua Puiu cu ingrijorare. Te pomenesti ca acolo iar as uita Ciuleandra si pe urma va trebui sa-mi bat capul si picioarele pana sa o nimeresc din nou!...
Nu, nu, e mai bine aici!
in ochi ii izvorase iarasi o lucire stranie. isi continua plimbarea tot mai agitat. Peste un rastimp reveni la gardian!
- Andrei, acum nu te las pana nu-mi joci si tu o Ciuleandra.
- Aoleu, boierule, eu am imbatranit si nu ma mai tin picioarele! se scuza Leahu.
- Ia sa nu-mi umbli mie cu minciuni, ca doar esti voinic cat un urs!
- Degeaba, boierule, ca nu mai am multa putere - zise gardianul. Noi ne prapadim iute, conasule, nu ca boierii.
Trai greu, munca multa, hrana slaba.
- Atunci, sa-ti arat eu, baiete, cum se joaca Ciuleandra!
striga Puiu cu dispret.
Se sfarama pe loc cateva minute, apoi se intrerupse nemultumit:
- Nu merge... Aici nu-mi vine... Sau am scapat-o iar...
Aidem dincolo, in camera mea, acolo trebuie sa mearga!
Acolo Puiu se porni pe joc si juca, vesel, transfigurat, pana cazu iarasi frant de oboseala. Acuma insa odaia se invartea cumplit si toata lumea parca se clatina. Ramase ca un mort... Gardianul se retrase in odaita lui si se inchina.
Ciuleandra - Capitolul 01
Ciuleandra - Capitolul 02
Ciuleandra - Capitolul 03
Ciuleandra - Capitolul 04
Ciuleandra - Capitolul 05
Ciuleandra - Capitolul 06
Ciuleandra - Capitolul 07
Ciuleandra - Capitolul 08
Ciuleandra - Capitolul 09
Ciuleandra - Capitolul 10
Ciuleandra - Capitolul 11
Ciuleandra - Capitolul 12
Ciuleandra - Capitolul 13
Ciuleandra - Capitolul 14
Ciuleandra - Capitolul 15
Ciuleandra - Capitolul 16
Ciuleandra - Capitolul 17
Ciuleandra - Capitolul 18
Ciuleandra - Capitolul 19
Ciuleandra - Capitolul 20
Ciuleandra - Capitolul 21
Ciuleandra - Capitolul 22
Ciuleandra - Capitolul 23
Ciuleandra - Capitolul 24
Ciuleandra - Capitolul 25
Ciuleandra - Capitolul 26
Ciuleandra - Capitolul 27
Ciuleandra - Capitolul 28
Ciuleandra - Capitolul 29
Ciuleandra - Capitolul 30
Ciuleandra - Capitolul 31
Aceasta pagina a fost accesata de 2283 ori.
