Rascoala - Focurile - Focul (08)
de Liviu Rebreanu
8.
Logofatul Bumbu tinea in curent pe batranul Iuga cu cele ce se petreceau in sat, cum ii poruncise. De azi-dimineata, de cand a aflat despre Ruginoasa, boierul l-a chemat de cateva ori, luandu-l cu aceeasi intrebare:
- Ei, ce isprava au mai facut oamenii nostri? Bumbu i-a ascuns numai uciderea Nadinei, de teama sa nu se incapataneze si sa plece la Lespezi sa se convinga. Cand l-a intrebat de soarta cuconitei, a raspuns ca n-a auzit nimic, dar probabil ca nu mai este in sat. Iuga a exclamat bucuros:
- Evident. Nici n-avea ce sa caute ea aici acuma. Bine c-a avut automobilul, sa o poata sterge la timp, altfel cu oamenii nostri cine stie ce batjocura i se putea intampla...
Dupa cina, batranul a iesit in curte, singur, ca in toate serile bune, sa faca putina miscare inainte de a se culca. Cerul era curat, vanat-inchis, cu stele tremuratoare ca niste picaturi de roua.
Racoarea primaverii ii inviora pasii. Ocoli cladirea cea noua pe aleea prunduita, curatata proaspat, merse spre poarta cea mare dinspre ulita. Printre copacii parcului vedea in fata, aproape, parca numai la cativa metri, focul ce mistuia conacul lui Cosma Buru122 Liviu Rebreanu iana. Ardea potolit, fara flacari mari, cu o roseata ce pata vazduhul.
Era ora zece. Furia incendiului se mulcomise, ca si galagia taranilor, care se auzise pana aici in linistea amurgului. Satul dormea, parca toate cate se intamplasera in cursul zilei ar fi fost in vis. Numai lumina focului dovedea ca n-a fost vis... in stanga, mai departe, alta pata rosie pe cer. Acolo a ars si arde conacul din Lespezi, daca nu si cel din Gliganu. Chiar si in dreapta, spre Ruginoasa, mai staruia o unda roza. Ce mai ardea ardea tihnit, fara graba, cum se cuvine cu ramasitele.
"Niciodata n-as fi crezut ca oamenii mei sa fie cei mai ticalosi, ca tocmai ei sa duca la vecini ticalosia si sa-i invete neomeniile!
isi zise Miron Iuga, oprindu-se o clipa langa poarta. Toate silintele mele cu ei n-au folosit nimic! Degeaba, taranul e destinat sa ramaie salbatic pana la sfarsitul lumii." Se intoarse, ocoli casa pe dincolo, trecu pe langa cladirea veche in gradina mare din dos, unde nu erau arbori si se deschidea o vedere mai larga. in suflet ii picura tristetea din ce in ce mai apasatoare. Pana azi-dimineata, in ciuda tuturor intamplarilor si zvonurilor, a fost convins in adancul sau ca oamenii lui vor sta linistiti chiar daca de jur imprejur toate satele s-ar rascula. Se simtea atat de infratit cu ei prin toata viata sa si a inaintasilor sai, incat i se parea peste putinta ca taranii sa nu aiba instinctul aceleiasi fratii.
"Ar fi trebuit sa ma duc totusi la Ruginoasa sa-i dojenesc! ii fulgera iar prin creier gandul care-l framantase toata ziua si pe care-l inlaturase mereu. Te pomenesti ca taranii vor crede ca mi-a fost frica si..."
Ajunsese la marginea gradinii, unde incepea ogorul. Conacul ramasese in urma. Felinarele din curte palpaiau galben de departe, ca niste sfioase candele de veghe. Se opri si se intoarse pe loc sa mai vada cum ardea conacul lui Buruiana. Batranul avu subit o strangere de inima. Privind de aici, focul parea ca mistuie chiar propriile-i cladiri. Pata rosie pe cer era mai sangeroasa si pe ea se zugraveau contururile conacului Iuga ca niste ruine arse si inca fumegand. Gandul i se risipi. Altele ii luara locul, inabusite insa si ele: "Asta nu se poate!" La stanga se deslusea mai bine incendiul de la Lespezi, parca s-ar fi apropiat si s-ar fi inviorat. intre cele doua focuri insa batranul Miron descoperi o noua rana purpurie pe orizont, marindu-se vazand cu ochii si inaltandu-se pe cer.
- intr-acolo vine Cantacuzu... Vasazica si la capitanul Gradinaru au inceput! murmura privind cu atentie si examinand limbile de flacari ce se ingrosau.
invartindu-se spre stanga in directia Babaroaga si Vladuta, adauga in sine: "Colonelul vad ca a scapat pana acuma..." Spre Curteanca insa, mai la stanga, ardea conacul lui Popescu-Ciocoiu, apoi in jos, pe valea Teleormanului, conacul generalului Dadarlat la Humele si al lui Ionita Rotompan la Goia.
"Ei, saracul Ionita! isi zise Miron. si pe dansul l-au pradat..." Focul de la Goia aparea, de unde privea batranul, alaturi de Ruginoasa, dar mult mai viu, semn ca incepuse mai recent.
Alte involburari de flacari se zareau mai jos de Ruginoasa, poate la Orodelu sau la Izvoru. Apoi altele deasupra padurii Amara, poate la Dumbraveni...
"Pretutindeni, pretutindeni foc si prapad! se gandi Miron, ajungand iarasi cu fata spre conacul sau, dupa ce facuse pe loc inconjurul orizontului. Am ramas ca o insula." Noaptea innegrise vazduhul complet. Nici o adiere si nici un zgomot pe intreg cuprinsul. Batranul nu auzea, in tacerea profunda ce-l impresura, decat propria-i respiratie, care parea aspra ca un horcait. si de jur imprejur, focurile mute ca plagile unui trup urias rastignit pe pamant, din care se inalta aburii rosii, cotropind intreg vazduhul.
Stand nemiscat in intuneric, Miron Iuga simti o infiorare, parca s-ar fi lasat brusc un val de frig. Porni inapoi cu ochii la conacurile lui, deasupra carora se zvarcoleau luminile focului. si iar murmura darz: "Asta nu se poate!"
Rascoala - Focurile - Scanteia (01)
Rascoala - Focurile - Scanteia (02)
Rascoala - Focurile - Scanteia (03)
Rascoala - Focurile - Scanteia (04)
Rascoala - Focurile - Scanteia (05)
Rascoala - Focurile - Scanteia (06)
Rascoala - Focurile - Flacari (01)
Rascoala - Focurile - Flacari (02)
Rascoala - Focurile - Flacari (03)
Rascoala - Focurile - Flacari (04)
Rascoala - Focurile - Flacari (05)
Rascoala - Focurile - Flacari (06)
Rascoala - Focurile - Focul (01)
Rascoala - Focurile - Focul (02)
Rascoala - Focurile - Focul (03)
Rascoala - Focurile - Focul (04)
Rascoala - Focurile - Focul (05)
Rascoala - Focurile - Focul (06)
Rascoala - Focurile - Focul (07)
Rascoala - Focurile - Focul (08)
Rascoala - Focurile - Sangele (01)
Rascoala - Focurile - Sangele (02)
Rascoala - Focurile - Sangele (03)
Rascoala - Focurile - Sangele (04)
Rascoala - Focurile - Sangele (05)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (01)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (02)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (03)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (04)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (05)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (06)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (07)
Rascoala - Focurile - Apusul (01)
Rascoala - Focurile - Apusul (02)
Rascoala - Focurile - Apusul (03)
Rascoala - Focurile - Apusul (04)
Rascoala - Focurile - Apusul (05)
Rascoala - Focurile - Apusul (06)
Aceasta pagina a fost accesata de 2035 ori.
